cultivarea ciupercilor
Alaturate noua si ajuta-ne sa crestem Mari

Distribuiţi
In jos
Admin
Admin
Posts : 170
Join date : 18/12/2017
http://cultiva-ciuperci.forumgratuit.ro

Pregatirea compostului pentru cultura ciupercilor comestibile: CAMPIGNON

la data de Mar Dec 26, 2017 11:49 am

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Compostul si retete de compostare pentru cultura clasica si intensiva
Materia prima pentru pregatirea substratului nutritiv pentru cultura ciupercilor Agaricus bisporus in sistemul clasic este compostul, obtinut din diferite compinente de baza si componente suport, la care se adauga ingrasamintele organominerale si amendamente.
Ca regula generala, la aprovizionarea cu materii prime specifice fiecarei tehnologii de pregatire a compostului, trebuiesc evitate materialele vechi, conservate necorespunzator si degradate prin mucegaire sau inceput de fermentare.
8Gunoiul de grajd este componenta de baza, iar paiele, rumegusul, tulpinile de porumb si talasul sunt componentele suport. Gunoiul de cal este cel mai indicat, atat in cultura clasica, cat si in cea intensiva, cantitatea de azot total, albumine si azot amoniacal constituindu-se in indici de apreciere a calitatii acestuia. Compozitia este insa determinata si de asternutul folosit.
In functie de ponderea materialelor de baza folosite, in cultura se intalnesc frecvent:
-compostul clasic pe baza de gunoi de cal
-compostul mixt pe baza de paie sau alte materiale si gunoi de cal, bovine, porc.
-compost sintetic pe baza de paie si gunoi de pasari sau porc.
Ciupercile din specia Agaricus bisporus se pot cultiva atat pe un substrat sintetic pe baza de paie de grau si gunoi de pasare.
Pentru calcularea volumului de compost si de amestec de acoperire necesare pentru o suprafata de cultura de 1000 m² (100 tone compost si 40 m³ amestec de acoperire) in tabelele de mai jos se reda necesarul de materii prime si materiale auxiliare:

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Compost naturat

Nr.crt.

Specificare Unitate de masura Cantitate
1

Gunoi de cabaline proaspat Tone 70
2

Paie de grau sau secara Tone 12
3

Gunoi de pasari pe suport uscat Tone 12
4

Colti de malt sau stroturi de soia Tone 1.2
5

Uree (46%) Tone 0.6
6

Superfosfat simplu Tone 0.6
7

Ipsos Tone 2.5
8

Apa m³ 70-80
Compost sintetic

Nr.crt

Specificare Unitate de masura Cantitate
1

Paie de grau sau secara Tone 12
2

Gunoi de pasari pe suport uscat Tone 12
3

Colti de malt sau stroturi de soia Tone 1.2
4

Uree (46%) Tone 0.6
5

Superfosfat simplu Tone 0.6
6

Ipsos Tone 2.5
7

Apa m³ 70-80
Componente pentru 40 m³ amestec de compost

Nr.crt

Specificare Unitate de masura Cantitate
1

Turba neagra macinata m³ % 16 40
2

Turba rosie macinata m³ % 16 40
3

Nisip de rau grosier m³ % 4 10
4

Carbonat de calciu m³ % 4 10
Depasirea pH-ului si a carnonatului de calciu in cantitate mai mare de 10% duce la inhibarea formarii primordiilor de fructificare. De aceea in functie de pH-ul initial al turbei folosite, se va determina contitatea exacta de carbonat de calciu, in asa fel ca amestecul de acoperire preparat sa aiba un pH de 7.4-7.6.
Tehnologia pregatirii compostului
Pregatirea compostului pentru ciuperci consta atat in transformarea substantelor organice si anorganice din gunoiul de cal, paie, gunoi de pasari, uree, sulfatul de amoniu, in substante hranitoare, cat si in distrugerea ciupercilor competitoare (mucegaiuri) care exista in materiile prime folosite.
Compostul care constituie mediul nutritiv pentru cultura ciupercilor se realizeaza in urmatoarele 3 etape:
gunoi de cal + alte materiale + apa = compost format
compost + ingrasaminte minerale si amendamente in procesul compostarii = compost semipregatit
compostul semipregatit in procesul pasteurizarii se va transforma in substrat nutritiv pentru cultura ciupercilor.

Prepararea compostului se face in doua faza si in mai multe etape:
1.Faza 1- Umectarea materiilor prime (compostarea anaeroba) sau preinmuierea acestora se face pentru declansarea hidrolizei paielor si pentru asigurarea omogenitatii compostului. In functie de tipul de compost,umectarea materiilor prime se face diferentiat. Preinmuierea determina compostarea anaeroba a materiilor prime si are o durata de 6-10 zile.
2.Faza 2 – Compostarea aeroba cuprinde o serie de procese fermentative ce se vor desfasura in masa de compost. Pentru declansarea uniforma a acestor procese este necesar ca toate partile componente ale compostului sa fie cat mai bine omogenizate si aerate. Aceasta etapa dureaza 10-12 zile, perioada in care au loc procese chimice (humificarea) si procese microbiologice foarte active.

Compost ciuperci

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Tehnologia compostarii pentru cultura clasica
Cultura executata dupa sistemul clasic foloseste, de regula, compostul clasic, format in exclusivitate din gunoi de cal sau, daca gunoiul de cal nu exista in cantitate suficienta, se inlocuieste partial fie cu paie, tulpini de porumb, fie cu gunoi de grajd provenit de la alte animale. In acest caz compostul se numeste mixt.
Componentele se aseaza pe platforme acoperite, in remize, soproane sau magazii betonate si se uda pana la suprasaturatie. Componentele se aseaza in straturi de 40 cm, care se reduc la 20 cm dupa tasarea puternica a acestora, astfel incat se asigura cca 400 kg/m³.
Compostarea exterioara sau pregatirea substratului nutritiv pentru cultura clasica se compune din cele 2 etape: anaeroba (preinmuierea) si aeroba (compostarea propriu-zisa). Prima etapa dureaza 10-12 zile, iar a doua 12-14 zile si necesita asezarea compostului in strat cat mai afanat.
Dupa 4-6 zile, platforma se desface, iar la intervale de 3-5 zile incep intoarcerile, astfel incat la refacerea ei, compostul de la margine sa se aseze in interior si invers, cat mai afanat pentru ca fermentarea sa se desfasoare aerob. Numarul total de intoarceri este de 4-5.

7
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


Tehnologia compostarii pentru cultura intensiva
Pentru cultura intensiva de ciuperci, compostul se obtine din amestecul format din gunoi de cal in anumite proportii, cu gunoi de la tineretul bovin (cu continut ridicat de paie), gunoi de pasari avand ca suport diferite asternuturi. Folosind gunoiul de taurine sau porcine se obtin rezultate mai slabe. Rezultate mai bune se obtin cand gunoiul de cal se mai adauga 20% paie de grau, de mazare, vreji de soia, coceni de porumb macinati etc.
Tehnologia de producere a compostului se diferentiaza in functie de materialele de baza folosite si cuprinde cele doua etape (anaeroba si aeroba). Componentele se aseaza intr-o hala acoperita, unde se adauga ingrasaminte minerale (sulfat de calciu si se amoniu, superfosfat) si amendamentele (carbonat de calciu sau ipsos).
Gunoiul de cal, principala materie prima, poate fi inlocuit cu diferite materiale in urmatoarele procente: coceni de porumb tocati 5-10%, paie de grau 30-50%, vreji de mazare si soia tocati 3-5%, fanuri diferite 3-5%. Toate materialele se calculeaza in volume, la 70% umiditate.

Regimul termic la pregatirea compostului
Temperatura ce se realizeaza in masa de compost este efectul actiunii metabolice a numeroaselor specii de microorganisme care descompun hidratii de carbon, cu eliminare de caldura. Imediat dupa asezare, la compostarea aeroba, fenomenul de ridicare a temperaturii este provocat de bacteriile termofile, care fac posibila urcarea temperaturii in compost la 65-70ºC.
Daca temperatura depaseste pragul de 72ºC, bacteriile trec in forma sporulata si incep sa predomine procesele chimice. Temperatura optima pentru desfasurarea proceselor de fermentare in cadrul compostarii este de 65-68ºC. In urma proceselor de fermentare din masa compostului, platforma scade in volum, datorita eliminarii apei, marindu-si in schimb greutatea specifica.

Situatii nefavorabile ce trebuiesc evitate la compostare:
-folosirea de paie mucegaite, innegrite, degradate.
-folosirea gunoiului de cal cu inceput de fermentare, mai vechi de 10-15 zile de la scoaterea din grajd.
-folosirea de gunoi de pasare mai vechi de 3 luni, umectarea necorespunzatoare a compostului si netasarea lui in faza de preinmuiere.
-omogenizarea neuniforma a compostului in timpul executarii intoarcerilor.
-intarzierea intoarcerilor platformelor de compost mai mult de 4 zile.
-inghetarea platformelor, atat in faza de preinmuiere, cat si in faza aeroba.
Sus
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum