Cultivarea ciupercilor Shiitake #2

Cultivarea ciupercilor Shiitake
Lentinus Edodes cunoscuta în toata lumea sub numele de Shiitake este una dintre cele maicultivate ciuperci din lume. Cu peste 14% din totalul ciupercilor cultivate este a doua dupaAgaricus Bisporus cu 56% ) .De mii de ani Shiitake era consumata în China si Japonia atât pentru calitatile culinare cât sipentru proprietatile medicinale deosebite. Datele istorice arata ca de aceste ciuperci se bucuraumai ales privilegiatii curtilor imperiale, unde mai era numita si “Regele” sau “Monarhulciupercilor”.Descrisa în numeroase documente cu numele de Ko-Ko sau Huang-Mo, în China se cunostea desecole chiar si cultivarea acestei ciuperci. În Japonia prima mentionare documentara dateaza dinanul 199 D.H., când împaratul Chuai a primit în dar din partea unui trib bastinas numit Kyusuyu, ocantitate de Shiitake. Dupa cum am mai spus chinezii cultivau aceste ciuperci înca din secolul XIID.H. folosind mici bucati din trunchiurile împânzite cu miceliu de Shiitake , care le introduceau încrapaturile bustenilor pregatiti în acest scop. Dupa aproape un an apareau primele ciuperci, deregula primavara si toamna timp de 2-3 ani. În Japonia asa zisa cultivare se facea prin frecarea cupalarii mari a trunchiurilor scrijelate longitudinal. Posibilele fructificatii, cu mult noroc, apareaudupa aproximativ doi ani. Timpul de fructificare era de 3-4 ani în functie de esenta lemnoasafolosita. Bazele cultivarii moderne a Lentinus Edodes s-au pus în anii ’40 în Japonia cânds-au folositpentru prima oara, de catre tânarul student Kisaku Mori, inoculi din lemn colonizati cu miceliu .Acesti inoculi având forma unor cepuri erau introdusi fortat în gauri facute în bustenii de stejar .Dupa aproximativ un an, timp în care bustenii erau loviti din când în când , apareau primeleciuperci primavara si toamna timp de 2-5 ani în functie si de cantitatea lemnoasa folosita .La începutul anilor 80' cultivarea ciupercilor Lentinus Edodes a luat amploare , în SUA si Canadafolosindu-se mai întâi metoda bustenilor inoculati. Aceasta metoda are avantajul ca este simpla sipoate fi facuta în mediu natural, fara investitii mari. Din punct de vedere economic este foarteputin profitabila dat fiind pretul mare a lemnului masiv (busteni) cât si a perioadei lungi de defructificare, 4-5 ani.Pe la mijlocul anilor 80' s-a pus la punct o noua tehnologie de cultivare a acestor ciuperci pe unsubstrat format din rumegus amestecat cu aschii din lemn si tarâte de orez. Metoda necesita uneleinvestitii (destul de mari) întrucât acest amestec trebuie sterilizat prin autoclavare iar spatiile decultura, amenajate corespunzator. Aceasta metoda este considerata mai costisitoare, dar dacasocotim ca din aceeasi masa lemnoasa folosita la metoda cu busteni inoculati, productia totalaobtinuta este de câteva ori mai mare si perioada de fructificare este de câteva saptamâni nu ani,este usor de înteles ca aceasta metoda este foarte profitabila. De la an la an, numarulcultivatorilor casnici si industriali creste aproape exponential. În SUA productia realizata decultivatorii mici era în 1990-1991 de peste 19 milioane kg. În Europa de putin timp a începutcultivarea acestor ciuperci dar în cantitati nesemnificative ( Franta, Anglia, Irlanda, Ungaria,Germania, Polonia). În România aceasta ciuperca este aproape necunoscuta de publicul larg,referire la ea facându-se doar în câteva lucrari despre ciuperci dar foarte sumar. Dupaexperimentele reusite prezentate în aceasta lucrare am facut unele investitii pentru cultivareaLentinus Edodes, lucrarile aflându-se în stadiul de finalizare, urmând ca din a doua jumatate aanului 2004 sa începem productia pe scara larga.Clasificare si descriereDescrise prima oara de botanistul englez M.J.Berkeley în 1877 ca Agaricus Edodes, aceste ciuperciau fost mutate de-a lungul timpului de la un gen la altul : Collybia, Armillaria, Lepiota, Pleurotus side curând Lentinus. Acest ultim gen se pare ca le defineste cel mai bine.Lentinus Edodes este o ciuperca cu o palarie de 5-20 cm diametru, are forma globuloasa în stadiultânar iar odata cu cresterea se aplatizeaza. De culoare maro închis în stadiul de primordie pemasura ce creste (si în functie de umiditatea creata) se coloreaza în cafeniu, presarata pe marginecu multe pete mici de un alb stralucitor, asemanându-se cu pielea puilor de caprioara. Marginile

sunt rasfrânte spre picior, devenind drepte sau ondulate, odata ajunse la maturitate . Lamelelesunt albe, dese, drepte la început apoi devin sinuoase, neregulate, schimbându-si culoarea înmaro-vinetiu atunci când sunt atinse. Piciorul este înalt de 4-10 cm. , are culoare alba cândciuperca este tânara2iar odata cu vârsta, începând din partea inferioara, se acopera cu solzi de culoare brun-rosietica.La maturitate întreg piciorul este acoperit cu solzi de diferite nuante de la brun la roscat . Are oconsistenta fibroasa, tare, aproape întotdeauna curbat la baza, este plasat în centrul sau excentricpalariei. Carnea este compacta dar frageda, de culoare alb-crem, cu gust si miros discret decaramel (Denumirea chinezeasca Shiang-Ku înseamna “Ciuperca cu miros asemanatorcaramelului”). Creste în mediu natural în padurile cu clima temperata din Asia de S-E pe trunchiuride castan salbatic (Castanopsis Cuspidata) dar si pe stejar, fag, plop, arin, etc. , fiind o ciupercasaprofita , exploatînd numai tesuturile moarte ale trunchiurilor cazute. Apare primavara si toamna.Lentinus Edodes mai este cunoscuta ca “Ciuperca parfumata”, “Ciuperca neagra chinezeasca“,“Ciuperca aurie de stejar”, “Pasania” si “Ciuperca neagra de padure”.Proprietati medicinaleÎn medicina traditionala orientala Lentinus Edodes este considerata un aliment care activeazasîngele. Ea este folosita pentru o larga arie de afectiuni de sanatate, începând cu banala raceala siterminând cu cazuri grave de cancer. În medicina moderna, studii laborioase facute în China si Japonia au aratat ca Lentinus edodes au un continut ridicat de polizaharide , aminoacizi esentiali,minerale si vitamine. În ciupercile uscate aminoacizii se gasesc în proportie de 14%, iar din acestiamai mult de 40% sunt aminoacizi esentiali ( Arginina, Lizina, Histidina, etc ). Polizaharidelecontinute de Shiitake au un rol deosebit în tratamentul afectiunilor maligne. Au o puternicaactivitate antitumorala, antivirala, stimuleaza sistemul imunitar prin activarea limfocitelor T, aufunctie hepatoprotectoare ( mai ales în combinatie cu extracte obtinute din Ganoderma Lucidum si Trametes Versicolor). Un alt compus izolat din Lentinus Edodes este eritodenina cu rol în scadereanivelului de colesterol si a lipidelor din sînge, contribuind în general la tratarea afectiunilorcardiovasculare. Dintre mineralele continute de Lentinus Edodes cele mai importante cantitativsunt : potasiu, calciu, magneziu,mangan, zinc, nichel, fier, fosfor, care se gasesc mai ales înpiciorul ciupercii. Sunt bogate în vitaminele B1, B2 si C, precum si în ergosterol, o provitamina careexpusa radiatiilor solare sau U.V. se converteste în vitamina D, sporind de 2,5 ori în numai 3 orede expunere. Se stie ca lipsa vitaminei D2 din organismul uman este raspunzatore de aparitiacancerului de colon. Cu cît ciupercile sunt mai mari ca dimensiuni , cu atît continutul procentual demicroelemente, oligoelemente, minerale, vitamine, etc., este mai mare. Din aceasta cauza sipreturile sunt mai mari pentru ciupercile de talie mare.Extractele din aceasta ciuperca, împreuna cu cu cele din Ganoderma Lucidum si TrametesVersicolor , precum si cele obtinute din miceliul lor pot face adevarate minuni în tratarea unorgame variate de afectiuni cauzate în general de slabirea sistemului imunitar(cancerul, SIDA, afectiuni cardiovasculare, sindromul de oboseala cronica, hepatite, herpesuri,diabet, diferite infectii cu Candida, etc.).Industriile farmaceutice din China si Japonia realizeaza anual o cifra de afaceri de aproape unmiliard de dolari din vînzarea produselor obtinute din aceste ciuperci.Materiale si metode de lucru. RezultateAvând experienta cultivarii ciupercilor Pleurotus pe substrat de rumegus, ciocalai, etc., cât si aresurselor importante de aceste materii prime, odata ce am aflat de modul cum se cultivaciupercile Lentinus Edodes, am facut mai multe experimente. Mai întâi am folosit amestecul clasic(rumegus si aschii de lemn) umectat, sterilizat, inoculat, obtinând recolte foarte mari raportat lasubstratul initial uscat, 150-200 %. Aschiile de lemn gasindu-se destul de greu am încercat unamestec de rumegus de stejar cu ciocalai de porumb macinati (marimea macinisului variind între

0,5-2 cm diametru). Lasat 24 de ore la umectat, acesta a fost scurs, amestecat cu 3 % sulfat decalciu si 15 % tarâte de grâu, pus apoi în pungi autoclavabile cu o capacitate de 6 l si sterilizat prinautoclavare la 1 atm., 121ºC timp de 2 ore. Dupa racire aceste pungi care cântareau în jur de 2 kgau fost inoculate cu miceliu, lipite si incubate la 24ºC. Dupa 25 de zile de la inoculare, pe suprafatablocului incubat au aparut primele primordii care la început erau albe apoi devenind de culoaremaro. Când primordiile au fost3 în numar destul de mare (20-30) , am taiat punga ducând blocul de substrat în camera defructificare realizând urmatoarele conditii de microclimat :· Umiditatea relativa a aerului 95 %,· Lumina diurna indirecta,· Schimbul de aer de 2-3 ori pe ora.Dupa aproximativ 3 zile au început sa se diferentieze primele ciuperci (maxim 2-3 ciuperci pefiecare bloc), ajungând la maturitate dupa alte 5-7 zile, când palariile aveau un diametru de 6-10cm. Cantitatea recoltata la primul val a fost de circa 10 % din masa initiala uscata (foto 3). Aldoilea val s-a produs dupa alte doua saptamâni având productivitatea la fel ca primul. Între timpam început al treilea experiment respectând aceleasi reguli dar lasând pungile cu substrat încamera de incubare aproximativ 35 de zile fata de 25 lasate în experimentul anterior. Rezultateleau fost remarcabile :· Numarul de primordii formate a fost la fel,· Ciupercile diferentiate din primordii au fost mult mai multe, aproximativ 10 ciuperci pe bloc,· Primul val a cântarit mai bine de 75 % din substratul initial,· Al doilea si al treilea val au fost la o diferenta de 10 zile unul de altul, palariile avânddiametre cuprinse între 6-20 cm (foto 1),· Cantitatea totala recoltata a fost de aproape 150 % fata de materialul initial uscat.Am repetat aceasta din urma metoda înca de doua ori, obtinând aceleasi rezultate. Loturileexperimentale au continut câte 10 pungi fiecare. În fiecare punga au intrat în jur de 700 g deamestec de rumegus cu ciocalai si 100 g de tarâte de grâu. În medie de pe un bloc de fructificares-a cules 1 kg de ciuperci în patru valuri, tot ciclul de la inoculare pâna la ultimul val durândaproape 90 de zile.Încercând în locul sterilizarii prin autoclavare o superpasteurizare cu abur de joasa presiune la100º folosind acelasi substrat , în aceleasi cantitati si respectând aceeasi tehnologie de lucru,rezultatele au fost mult mai slabe dar nu descurajatoare. De pe un lot de 10 blocuri a câte 2 kgfiecare s-au recoltat în trei valuri de fructificare aproape 4 kg de ciuperci, aceasta reprezentând 50% din amestecul initial uscat.ConcluziiAvând în vedere cantitatile uriase de rumegus precum si problemele ecologice pe care legenereaza depozitarea si reciclarea acestora, apreciem ca ciupercile Lentinus Edodes (ca si altespecii ligno celulozice) pot fi cultivate în România, având nevoie de un minim de dotare (autoclave,pungi autoclavabile, etc). Pe acelasi substrat nutritiv am reusit sa cultivam ciupercile GanodermaLucidum si Trametes Versicolor precum si Pholiota Nameko